Pentru că fumatul este sănătos pentru economie, Guvernul României spune NU cruciadei UE împotriva țigărilor slim și mentolate

De teamă că ar putea pierde un miliard și jumătate de lei anual, numai din accize, Guvernul cere Comisiei Europene să nu interzică țigările subțiri, pe cele lungi și pe cele mentolate, ci doar să le reglementeze pe cele cu aromă de fructe ori de ciocolată. Executivul susține însă interdicția referitoare la comercializarea produselor din tutun online sau prin distribuitoare automate de țigări. Subiectul se va discuta, pentru prima oară de către miniștrii Sănătății din UE, joi și vineri la Luxemburg, decizia finală urmând să se ia spre sfârșitul anului.

Argumentele ministrului Economiei, Varujan Vosganian, le-au bătut, în Guvern, pe cele ale ministrului Sănătății, Eugen Nicolăescu, care ar fi vrut acceptarea Directivei îndreptată împotriva țigărilor cu arome, justificând că astfel s-ar descuraja consumul de tutun în rândul tinerilor. „Decizia luată este decizia Guvernului României. N-are rost să intrăm în istorii, că Ministerul a avut o poziție, că alt minister a avut altă poziție. Sunt istorii, sunt etape, decizia e luată și această poziție o vom prezenta săpătămâna viitoare la Luxemburg”, a explicat Nicolăescu pentru gândul.

Banii pe care i-ar pierde la buget, dar și teama de creșterea contrabandei mai ales dinspre Republica Moldova au determinat, în final, opoziția Guvernului față de propunerea de directivă înaintată țărilor UE la sfârșitul lui 2012 și acceptată de Senat întocmai. Este, de altfel, prima dată când Guvernul trimite la Bruxelles un punct de vedere contrar celui al CE, calculul de la București fiind acela că Germania va avea aceeași poziție și va înclina balanța în UE.

Poziții similare au luat alte câteva țări în care nivelul consumului de țigări slim este mare sau în care contrabanda a depășit deja media europeană de 11%. Este vorba despre Polonia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Estonia, care reclamă că o astfel de directivă va determina pierderea unor locuri de muncă și creșterea pieței negre.

Producătorii din România au convins Guvernul să respingă și varianta Bruxelles-ului prin care pachetele de țigări ar urma să fie acoperite, după 2016, cu avertismente de sănătate pe 75% din suprafață, dar și ipoteza ambalajelor standardizate.

Miza numărul 1: banii din accize

Principalul contra-argument al României sunt banii din accize la care Guvernul nu dorește să renunțe, în condițiile în care piața țigărilor slim și a celor metolate este estimată la aproximativ 20%, din datele Ministerului Finanțelor. Un recent studiu KPMG arată că România se numără printre țările cu cel mai ridicat nivel de consum de țigarete slim din Europa, alături de Bulgaria și Polonia.

Calculele oficiale care au înclinat și balanța în Guvern arată că încasările provenite numai din accizele la țigări au crescut constant în ultimii cinci ani, de la 3,1 miliarde de lei în 2007 până la 7,72 miliarde de lei în 2012, când s-au vândul legal aproape 27 de miliarde de țigări.

„România își exprimă rezervele. E vorba de producția de de țigări mentol și țigări slim. Nu credem că interdicția producției de țigări mentol și țigări slim respectă această proporție corectă între criteriile de natură economică și cele care țin de sănătatea populației”, a susținut recent, la Bruxelles, Varujan Vosganian, după summitul miniștrilor Economiei la care țările UE și-au prezentat punctele de vedere.

Sursa video: Radio România Actualități – Observator European

În memorandumul Ministerului Economiei, acceptat în Guvern în detrimentul celui prezentat de Ministerul Sănătății, se arată că „diminuarea veniturilor bugetare este estimată la 1,5 miliarde de lei pe an” dacă țigările mentolate, slim și super-long s-ar interzice. În documentul semnat de Vosganian se arată și că punerea în practică a directivei, așa cum a susținut-o inclusiv Nicolăescu „are un impact negativ nu numai asupra bugetului de stat, ci și asupra veniturilor Ministerului Sănătății și ale ANST”.

„La Ministerul Sănătății ajunge acea cotă din accize prevăzută de lege, între 300-500 de milioane de lei pe an”, a explicat pentru gândul ministrul Eugen Nicolăescu. Un calcul simplu ar arăta că pierderea pe care ar suferi-o Sănătatea s-ar limita la maximum 100 de milioane de lei anual.

Impactul major ar fi la bugetul de stat. Unul din argumentele producătorilor de țigări în lobby-ul făcut pe lângă Guvern înainte de luarea deciziei a fost, de altfel, acela că industria tutunului este al doilea contribuabil, ca mărime, în România. „Decizia Guvernului este una corectă, este vorba de al doilea mare contribuabil la nivel de stat. Statul încasează anual 3 miliarde de euro din accize, TVA și alte taxe din această industrie. Foarte, foarte mulți bani intră la buget sigur și rapid, pentru că suntem obligați să plătim taxele înainte, chiar dacă ne împrumutăm pentru acest lucru”, a explicat pentru gândul Gilda Lazăr, director Corporate Affairs la JTI.

În fabricile de țigarete din România sunt 3.000 de angajați. Alți 47.000, de la producătorii de tutun până la cei din industria de ambalaje sau la comercianți, estimează Gilda Lazăr, ar fi afectați direct sau parțial.

Teama de contrabandă bate frica de cancer

Opoziția Guvernului se bazează și pe estimarea că, odată interzise pe piața comunitară, țigările mentolate se vor procura cu ușurință de pe piața neagră, căci țările vecine non-UE vor continua să le producă. „Prevederile referitoare la interzicerea unor categorii de produse pot determina o contracție de aproximativ 20,36% din totalul pieței legale, concomitent cu o reorientare a consumatorilor către produsele similare provenite din contrabandă”, se arată în memorandumul adoptat în Guvern.

Altfel spus, 5 miliarde de țigări pe an s-ar fuma din contrabandă. „Dacă directiva s-ar aplica așa cum a fost propusă, ar rămâne pe piață doar pachetele standard care sunt puține. Ceea ce nu înseamnă că oamenii ar renunța la fumat, ci că sortimentele respective ar fi fumate din vecini. Ucraina, Serbia, Republica Moldova nu sunt membre UE, le vor putea comercializa în continuare”, arată Gilda Lazăr.

În timp ce Ministerul Sănătății aduce ca argument pentru descurajarea consumului de tutun faptul că „mortalitatea prin cancer atribuibilă fumatului a crescut de la 11.396 decese/ an, în 2005, la 11.729 decese/ an în 2010”, Ministerul Economiei se teme de contrabandă.

Comerțul ilegal cu țigări a crescut anul trecut în UE de la 10,4% la 11,1%, România situându-se între țările care depășesc această medie, prin atingerea unui nivel de 13%. Aceeași situație se întâlnește în Finlanda, Marea Britanie, Franța, Grecia, Polonia, Germania, Irlanda și Lituania, arată studiul KPMG. Pierderile din contrabandă estimate la nivelul pieței europene au ajuns la 12,5 miliarde de euro în 2012.

Sursa foto: Mediafax

Guvernul se teme și că un nivel mai mare al contrabandei în UE va forța România să cheltuiască suplimentar pentru pregătirea graniței cu Republica Moldova înainte de a fi acceptată în Schengen. „Securizarea frontierei de Est a UE, în vederea aderării României la spațiul Schengen comportă costurile unei logistici care poate deveni împovărătoare, în condițiile unei potențiale creșteri a fenomenului de contrabandă”, se arată în memorandumul adoptat în Guvern.

Producătorii sunt mulțumiți: „România a înțeles că are o voce”

În plus, Guvernul a transmis Bruxelles-ului că nu susține nici standardizarea pachetelor de țigări și nici avertismentele de sănătate cu fotografii și mesaje text pentru descurajarea consumului decât pentru 45% din suprafața pachetelor, față de 75%, în varianta CE. Acest lucru ar restricționa sever posibilitatatea producătorilor de a-și utiliza mărcile și însemnele distinctive.

„Propunerea de poziționare a avertismentului în partea de sus a pachetului face imposibilă aplicarea timbrului care atestă plata accizei”, este justificarea oficială.

Dincolo de argumentele trimise la Bruxelles, Guvernul a acceptat obiecțiile ridicate de producătorii de țigări. „Extinderea la 75% din suprafață a avertismentelor pe care omul le vede și la 50% e discutabilă. OSIM s-a pronunțat împotrivă. Standardizarea pachetelor fi fost o gură de oxigen pentru cei care falsifică țigarete și o lovitură data industriei de ambalaje”, consideră directorul Corporate Affairs de la JTI.

Gilda Lazăr vorbește de altfel despre lobby-ul pe care producătorii de țigări l-au făcut pe lângă Guvern pentru adoptarea acestei poziții. „Au fost întâlniri la toate nivelurile, inclusiv cu ministrul Economiei, cu ministrul Sănătății, cu secretari de stat din Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii. În cea mai mare parte, punctele noastre de vedere au fost luate în considerare. Nu numai că România are un punct de vedere realist, dar în sfârșit a înțeles că are o voce în forul european. Dacă până acum tot ce venea de la Bruxelles era ca un dat, acum își joacă șansele și înțelege că trebuie să negocieze și să se alieze”, spune ea.

Germania va înclina balanța în UE

Până la Consiliul EPSCO (Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori) din 20-21 iunie de la Luxemburg, statele europene s­-au aliniat deja, în cea mai mare parte, pro sau contra. Din grupul țărilor care se opun interdicțiilor, al cărui vârf de lance este Polonia deocamdată, mai fac parte, pe lângă România, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și Grecia. Favorabile ar fi Marea Britanie, Irlanda, Finlanda, Franța, Suedia, Slovenia.

Pentru a înclina balanța, se așteaptă în următoarele zile oficializarea poziției Germaniei. „Din toate semnalele, va avea aceeași poziție ca și Polonia, implicit ca România. În momentul acesta, opiniile sunt foarte diferite, iar prima motivație este de natură economică. Țările care se opun sunt țări în care fie crește tutun, fie au fabrici de tutun. Oamenii nu-și permit să piardă bani pe termen scurt pentru o promisiune relativă pe termen lung„, crede Gilga Lazăr

Potrivit ministrului Eugen Nicolăescu, „probabil că până la sfârșitul anului se va găsi o soluție”. Pe lângă acordul Consiliului de miniștri, este nevoie și de votul Parlamentului European, unde s-au depus mai bine de 3000 de amandamente.

Țigările mentolate, considerate mai periculoase decât cele clasice

Promisiunea Comsiei Europene este că, în cinci ani de la aplicarea interdicțiilor, în UE vor fi cu 10 milioane de fumători mai puțin întrucât, în lipsa aromelor, atractivitatea față de tutun va scădea, mai ales în rândul adolescenților și tinerilor.

Principala problemă a fost însă argumentația, simplele statistici dovedindu-se neconvingătoare. „Fumatul ucide 700.000 de cetățeni europeni în fiecare an. 70% dintre fumători încep să fumeze înainte de vârsta de 18 ani, ambiția propunerii este de a face produsele din tutun și fumatul mai puțin atactive. Consumatorii nu trebuie să fie înșelați. Produsele din tutun ar trebui să arate și să aibă gust de produse din tutun, iar prezenta propunere garantează că ambalajele și aromele atrăgătoare nu sunt utilizate ca o strategie de marketing”, a explicat comisarul pentru Sănătate, Tonio Borg.

Dincolo de criteriul atractivității, reclamă producătorii, nu s-au făcut însă studii. Ministrul Sănătății confirmă că „în general ne bazăm pe cifrele UE și ale OMS. Sunt cifre foarte corecte. Un studiu special pe această temă, în România nu s-a făcut”.

Un studiu al cercetătorilor de la Harvard din 2009, în care au fost implicate 1700 de personale, arată însă că, din cauza aromei, fumătorii de țigări mentolate inspiră mai mult dioxid de carbon și nicotină din fiecare țigară. În plus, acestora le este mult mai dificil să renunțe la fumat.

Efectele fumatului: un român moare în fiecare sfert de oră

Medicul Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Național Stop Fumat și expert pentru controlul tutunului la Organizația Mondială a Sănătății, a explicat pentru gândul că impactul negativ mai puternic asupra organismului uman al țigărilor cu arome, în special cele cu mentol, spre deosebire de cele clasice, s-a demonstrat în nenumărate rânduri. „Studiile clinice, realizate pe țigările care au aromă de mentol, au arătat că acestea sunt mai periculoase decât cele normale, care nu conțin niciun fel de aromă. Datele cercetărilor au arătat că aceste țigări conțin cu o substanță cancerigenă în plus față de cele clasice”, a arătat dr.Ciobanu.

Statisticile Societății Române de Pneumologie arată că un român moare la fiecare 15 minute din cauza fumatului, iar numărul deceselor este în creștere, în lume la fiecare opt secunde înregistrându-se un deces pe fondul consumului de tutun. Un român din patru este dependent de nicotină, 24,3 la sută dintre adulții de 15 ani și peste fumând zilnic (34,9 la sută dintre bărbați și 14,5 la sută dintre femei), iar 2,4 la sută fiind fumători ocazionali (2,5 la sută bărbați și 2,2 la sută femei).

Report de 9 milioane de euro la jocul LOTO 6/49. Noi extrageri LOTO, astăzi de la ora 19:00